Klausenburg, Clujul meu de azi, capitala Transilvaniei, ORAŞ LIBER REGESC la 1405, ieşit chiar de sub tutela Principatului Transilvaniei, un stat în stat, organizat sӑ aibӑ de toate, sӑ nu depindӑ de nimeni, sӑ fie centru de influenţӑ, un mic principat, titlu obţinut cu sprijinul lui Sigismund de Luxembourg.

 

 

 

 

Vorbe faine din Ardeal-Despre Klausenburg

Clusium Napocensis


Pentru mine Clujul poate fi şi acasă, istorie, adolescenţă, luptă, înfrângeri, mici victorii şi chiar iubire. Şi nu în ultimul rând, Clujul este o castă de când saşii i-au construit cetatea şi de când a fost declarat oraş liber regesc la 2 iulie 1405 de către Sigismund de Luxembourg. Clujul a devenit "Transilvaniae civitas primaria" pentru că celelalte oraşe libere din Transilvania, Sibiul sau Braşovul, Sighişoara, Bistriţa sau Sebeşul erau înglobate în dis-trictele şi scaunele săseşti de care Clujul s-a desprins, rămânând singurul oraş liber care nu depindea de nici o altă entitate administrativă. Era ca o republică de sine stătătoare în cadrul voievodatului (ulterior Principatul Transilvaniei). Zidurile mai există, fie că se văd sau nu.

M-am născut la Năsăud, am copilărit în Bistriţa şi abia la 11 ani în 1979 m-am mutat la Cluj cu o parte din familie. Am fost o neadaptată câțiva ani. Mi s-a părut foarte greu să-l pătrund, cu toate că făceam parte dintr-o familie cunoscută în Cluj, familie ce făcea parte dintr-o castă. Abia din timpul liceului, Clujul a inceput să fie al meu. Şi a rămas.

Prima dată am făcut cunoştinţă prin intermediul cărţilor.
Apoi am întâlnit oameni care mi-au salvat viaţa. Pe aceştia îi voi iubi la fel de mult ca pe mama si tata. Un loc special îl are dăscăliţa mea dragă, Ileana Boca.


Clujul e generos cu cei pe care îl admiră, cu cei care vin în vizită. Cei care trăiesc aici trebuie să fie puternici. E un dur şi devine blând numai când vine vorba despre iubire.

© Ioana Haitchi, 15.11.2015

    Klausenburg